retrocedari – REAL GRUP INVEST

Stadiul de soluționare a dosarelor la data de 30.09.2025, conform site-ului ANRP

admin — Mon, 24 Nov 2025 13:31:48 +0000

Dosarele constituite în temeiul Legii Nr.10/2001

Până la data de 30.09.2025, la Secretariatul C.N.C.I. au fost înregistrate 69.758 dosare, din care 3.661 au fost transmise după data de 30.09.2020. Până în prezent au fost soluţionate 60.139 dosare. În categoria dosarelor soluţionate intră dosarele pentru care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) sau Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) au emis decizii, dosarele returnate entităţilor notificate la cererea titularilor, precum şi dosarele în cazul cărora s-a constatat, după consultarea autorităţilor locale, că au rămas fără obiect.

Dintre dosarele nesoluționate, 3.522 dosare au trecut de etapa analizării** (dosare constituite de persoane fizice și juridice, analizate la ordine, și dosare constituite de către cultele religioase și de către minoritățile naționale) și, pe măsura completării lor cu documentele solicitate, vor fi introduse pe ordinea de zi a C.N.C.I. în vederea emiterii deciziei de compensare/validare parțială/invalidare.

1.410 dosare au fost returnate autorităților învestite cu soluționarea notificărilor și nu au mai fost retransmise sau nu conțin titlurile de valoare nominală în original, pentru a se putea emite decizie de către C.N.C.I.

Alte 2.153 dosare sunt în procedură judecătorească, iar C.N.C.I. urmează să emită o decizie sau o nouă decizie, după caz, odată ce instanțele se vor pronunța cu privire la existența și întinderea dreptului de proprietate.

Începând cu 27.05.2016, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 103/2016, ordinea de soluţionare a dosarelor este cea a înregistrării. Prin excepție de la această regulă se soluționează cu prioritate următoarele categorii de dosare:

– dosarele în care Secretariatul C.N.C.I. a solicitat, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 103/2016, documente potrivit art. 21 din Legea nr. 165/2013;

– dosarele în care, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la existenţa şi întinderea dreptului, precum şi la calitatea de persoană îndreptăţită;

– dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoane certificate de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene ca supravieţuitoare ale Holocaustului;

– dosarele în care propunerile de acordare de despăgubiri au fost formulate de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și minorităților naționale din România;

– dosarele în care beneficiarii sunt persoane care deţin certificate de încadrare în grad de handicap grav sau au calitatea de pensionari de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate.

În prezent sunt în lucru la ordine dosarele de la numărul 68053/CC-68328/CC.

Prezentăm în continuare numărul de dosare nerepartizate în lucru până la numărul 71218/CC (ultimul număr alocat unui dosar):

De la dosarul 68329/CC la dosarul 71218/CC: 1.733 dosare.

În afara dosarelor analizate la ordine, sunt în lucru la Secretariatul C.N.C.I. și dosare pentru care s-au formulat cereri de analizare cu prioritate de către: persoanele cărora instanţele de judecată le-au recunoscut prin hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive existenţa şi întinderea dreptului de proprietate, persoanele care au făcut dovada că sunt supraviețuitoare ale Holocaustului și persoanele care deţin certificate de încadrare în grad de handicap grav sau au calitatea de pensionari de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate.

Cu privire la dosarele în care există hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive prin care s-a stabilit existența dreptului de proprietate, precizăm că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 103/2016 (27.05.2016), a fost acordată prioritatea pentru 7.236 dosare. Până în prezent au fost soluționate 6.656 de dosare pentru care s-a solicitat analizarea cu prioritate. La data de 30.09.2025, sunt în analiză alte 580 de dosare de acest tip, inclusiv cele pentru care s-au formulat cereri până la data de 31.08.2025.

De asemenea, după adoptarea Legii nr. 284/2023, au fost depuse aproximativ 30 de cereri de analizare cu prioritate de către persoanele care deţin certificate de încadrare în grad de handicap grav sau au calitatea de pensionari de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate. Până în prezent a fost acordată prioritatea în cazul a 28 dosare. Din cele 28 dosare pentru care s-a acordat prioritatea, 20 au fost soluționate.

Precizăm că analizarea dosarelor care se încadrează în criteriile de prioritate stabilite de Legea nr. 165/2013 se face în paralel cu analizarea dosarelor la ordine.

** Pentru a fi soluționat, un dosar trebuie să parcurgă toate etapele: analizarea de către consilierii desemnați, solicitarea de documente, dacă este cazul, primirea și analiza documentelor depuse în completare, formularea și avizarea propunerii de soluționare, aprobarea propunerii în ședința C.N.C.I. Dosarele analizate au parcurs doar etapele: analizarea de către consilierii desemnați și solicitarea de documente.

Dosarele constituite în temeiul Legilor Fondului Funciar

Ca urmare a hotărârilor luate la nivelul comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate în temeiul legislației fondului funciar, la Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) au fost înregistrate 38.437 dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar. Dintre acestea, au fost soluționate până în prezent 32.764 dosare.

2.707 dosare au fost returnate de Secretariat autorităților locale, fie pentru a se lua măsura restituirii în natură, fie pentru completarea documentației.

În prezent sunt în lucru 2.328 dosare.

După apariţia Legii nr. 165/2013, dosarele constituite în temeiul legilor fondului funciar au fost lucrate în ordinea strictă a numărului de înregistrare.

Până în prezent, au fost analizate la ordine toate** dosarele înregistrate la C.N.C.I. până la dosarul nr. 35678/FFCC (înregistrat la data de 15.11.2022), precum și toate* dosarele înregistrate la C.N.C.I., care conțin hotărâri judecătoreşti prin care instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la existenţa şi întinderea dreptului de proprietate până la dosarul nr. 38223/FFCC (înregistrat la data de 31.03.2025).

În dosarele considerate complete, Secretariatul C.N.C.I., compus din consilierii A.N.R.P., a propus/va propune Comisiei acordarea de măsuri compensatorii.

În cazul celorlalte dosare, cu aprobarea C.N.C.I, consilierii au solicitat/vor solicita documente din care să reiasă în mod clar următoarele:

– calitatea de proprietar asupra imobilului solicitat, la data preluării de către stat;

– calitatea de moştenitor al autorului de la care a fost preluat imobilul (în cazul în care autorul a decedat);

– dovada preluării abuzive a imobilului de către stat;

– amplasamentul imobilului revendicat, pentru a se putea stabili valoarea acestuia conform grilei notariale.

Dosarele constituite în temeiul Legii Nr.10/2001

Ca urmare a hotărârilor luate la nivelul comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate în temeiul legislației fondului funciar, la Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) au fost înregistrate 37.891 dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar. Dintre acestea, au fost soluţionate până în prezent 31.376 dosare.

Alte 3.170 de dosare au trecut de etapa analizarii și, pe măsura completării lor cu documentele solicitate, vor fi introduse pe ordinea de zi a C.N.C.I în vederea emiterii deciziei de compensare/validare parțială/invalidare, 2.707 de dosare au fost returnate de Secretariat autorităților locale, fie înainte de apariția Legii nr.165/2013, pentru completarea documentației, fie după apariția Legii nr.165/2013, la cererea titularilor de dosare, pentru a beneficia de restituirea în natură.

După apariţia Legii nr. 165/2013, dosarele constituite în temeiul legilor fondului funciar au fost lucrate în ordinea strictă a numărului de înregistrare. Până în prezent, au fost analizate la ordine toate dosarele înregistrate la C.N.C.I. până la dosarul nr. 35100/FFCC (înregistrat la data de 30.05.2022), precum și toate dosarele înregistrate la C.N.C.I., care conțin hotărâri judecătoreşti prin care instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la existenţa şi întinderea dreptului de proprietate până la dosarul nr. 37744/FFCC (înregistrat la data de 29.02.2024).

În dosarele considerate complete, Secretariatul C.N.C.I., compus din consilierii A.N.R.P., a propus/va propune Comisiei acordarea de măsuri compensatorii.

În cazul celorlalte dosare, cu aprobarea C.N.C.I, consilierii au solicitat/vor solicita documente din care să reiasă în mod clar următoarele:

– calitatea de proprietar asupra imobilului solicitat, la data preluării de către stat;

– calitatea de moştenitor al autorului de la care a fost preluat imobilul (în cazul în care autorul a decedat);

– dovada preluării abuzive a imobilului de către stat;

– amplasamentul imobilului revendicat, pentru a se putea stabili valoarea acestuia conform grilei notariale.

Până în prezent au fost analizate dosarele până la numărul 66327/CC

În prezent sunt în lucru la ordine dosarele de la numărul 66328/CC la numărul 66573/CC.

Prezentăm în continuare numărul de dosare nerepartizate în lucru până la numărul 70575/CC (ultimul număr alocat unui dosar):

De la dosarul 66574/CC la dosarul 70575/CC: 2.343 dosare.

În afara dosarelor analizate la ordine, sunt în lucru la Secretariatul C.N.C.I. și dosare pentru care s-au formulat cereri de analizare cu prioritate de către persoanele cărora li s-au recunoscut existența și întinderea dreptului de proprietate prin hotărâri judecătorești și de către persoanele care au făcut dovada că sunt supraviețuitoare ale Holocaustului.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 103/2016 (27.05.2016), au fost depuse aproximativ 7.400 de cereri de analizare cu prioritate. A fost acordată prioritatea în cazul a 6.890 dosare. Până în prezent au fost soluționate 6.309 dosare pentru care s-a solicitat analizarea cu prioritate. La data de 10.06.2024, sunt în analiză alte 539 dosare de acest tip, inclusiv cele pentru care s-au formulat cereri în perioada 01.04.2024 – 30.04.2024.

De asemenea, după adoptarea Legii nr. 284/2023, au fost depuse aproximativ 10 cereri de analizare cu prioritate de către persoanele care deţin certificate de încadrare în grad de handicap grav sau au calitatea de pensionari de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate. Până în prezent a fost acordată prioritatea în cazul a 8 dosare. Menționăm că din aceste 8 dosare, 5 se aflau deja în lucru, fie la ordine, fie în baza unor hotărâri judecătorești. Din cele 8 dosare pentru care s-a acordat prioritatea, 6 au fost soluționate.

Precizăm că analizarea dosarelor care se încadrează în criteriile de prioritate stabilite de Legea nr. 165/2013 se face în paralel cu analizarea dosarelor la ordine.

The post Stadiul de soluționare a dosarelor la data de 30.09.2025, conform site-ului ANRP appeared first on REAL GRUP INVEST.

Stadiul de soluționare a dosarelor la data de 10.06.2024, conform site-ului ANRP

admin — Mon, 08 Jul 2024 08:29:41 +0000

Dosarele constituite în temeiul legilor fondului funciar

În dosarele considerate complete, Secretariatul C.N.C.I., compus din consilierii A.N.R.P., a propus/va propune Comisiei acordarea de măsuri compensatorii.

În cazul celorlalte dosare, cu aprobarea C.N.C.I, consilierii au solicitat/vor solicita documente din care să reiasă în mod clar următoarele:

– calitatea de proprietar asupra imobilului solicitat, la data preluării de către stat;

– calitatea de moştenitor al autorului de la care a fost preluat imobilul (în cazul în care autorul a decedat);

– dovada preluării abuzive a imobilului de către stat;

– amplasamentul imobilului revendicat, pentru a se putea stabili valoarea acestuia conform grilei notariale.

Dosarele constituite în temeiul Legii Nr.10/2001

În dosarele considerate complete, Secretariatul C.N.C.I., compus din consilierii A.N.R.P., a propus/va propune Comisiei acordarea de măsuri compensatorii.

În cazul celorlalte dosare, cu aprobarea C.N.C.I, consilierii au solicitat/vor solicita documente din care să reiasă în mod clar următoarele:

– calitatea de proprietar asupra imobilului solicitat, la data preluării de către stat;

– calitatea de moştenitor al autorului de la care a fost preluat imobilul (în cazul în care autorul a decedat);

– dovada preluării abuzive a imobilului de către stat;

– amplasamentul imobilului revendicat, pentru a se putea stabili valoarea acestuia conform grilei notariale.

Până în prezent au fost analizate dosarele până la numărul 66327/CC

În prezent sunt în lucru la ordine dosarele de la numărul 66328/CC la numărul 66573/CC.

Prezentăm în continuare numărul de dosare nerepartizate în lucru până la numărul 70575/CC (ultimul număr alocat unui dosar):

De la dosarul 66574/CC la dosarul 70575/CC: 2.343 dosare.

The post Stadiul de soluționare a dosarelor la data de 10.06.2024, conform site-ului ANRP appeared first on REAL GRUP INVEST.

Stadiul de soluționare a dosarelor la data de 11.03.2019, conform site-ului ANRP

Ionut Gheorghita — Tue, 12 Mar 2019 19:25:08 +0000

Dosarele constituite în temeiul legilor fondului funciar

“Ca urmare a hotărârilor luate la nivelul comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate în temeiul legislației fondului funciar, la Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I) au fost înregistrate 31.521 de dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar. Dintre acestea, au fost soluționate până în prezent de 24.441 de dosare.

Alte 3.140 de dosare au trecut de etapa analizarii și, pe măsura completării lor cu documentele solicitate, vor fi introduse pe ordinea de zi a C.N.C.I în vederea emiterii deciziei de compensare/validare parțială/invalidare, 3.236 de dosare au fost returnate de Secretariat autorităților locale, fie înainte de apariția Legii nr.165/2013, pentru completarea documentației, fie după apariția Legii nr.165/2013, la cererea titularilor de dosare, pentru a beneficia de restituirea în natură.

După apariția Legii nr.165/2013, dosarele constituite în temeiul legilor fondului funciar au fost lucrate în ordinea strictă a numărului de înregistrare. Până în prezent au fost analizate toate dosarele înregistrate până la data de 03.05.2018.

În dosarele considerate complete, Secretariatul C.N.C.I, compus din consilierii A.N.R.P, a propus/va propune Comisiei acordarea de măsuri compensatorii.

În cazul celorlalte dosare, cu aprobarea C.N.C.I, consilierii au solicitat/vor solicita documente din care să reiasă în mod clar următoarele:

– Calitatea de proprietar asupra imobilului solicitat, la data preluării de către stat;

– Calitatea de moștenitor al autorului de la care a fost preluat imobilul (în cazul în care autorul a decedat);

– Dovada preluării abuzive și a imobilului de către stat;

– Amplasamentul imobilului revendicat, pentru a se putea stabili valoarea acestuia conform grilei notariale;

Dosarele constituite în temeiul Legii Nr.10/2001

Până la data de 11.03.2019, la Secretariatul C.N.C.I au fost înregistrate 63.647 de dosare, din care 8.695 au fost transmise după data de 11.03.2014. Până în prezent au fost soluționate 29.940 de dosare. În categoria dosarelor soluționate intră dosarele pentru care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) sau Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I) au emis decizii, dosarele returnate entităților notificate la cererea titularilor, precum și dosarele în cazul cărora s-a constatat, după consultarea autorităților locale, că au rămas fără obiect.

Dintre dosarele nesoluționate, 8.333 de dosare au trecut de etapa analizării și, pe măsura completării lor cu documentele solicitate, vor fi introduse pe ordinea de zi a C.N.C.I în vederea emiterii deciziei de compensare/validare parțială/invalidare.

Alte 2.330 de dosare sunt în procedura judecătorească, iar C.N.C.I urmează să emită o decizie după ce instanțele se vor pronunța cu privire la existența și întinderea dreptului de proprietate.

Începând cu 27.05.2016, data la care a intrat în vigoare Legea nr.103/2016, ordinea de soluționare a dosarelor este cea a înregistrării. Prin excepție de la această regulă se soluționează cu prioritate următoarele categorii de dosare:

– Dosarele în care Secretariatul C.N.C.I. a solicitat, până la data intrării în vigoare a Legii nr.103/2016, documentele potrivit art.21 din Legea nr.165/2013;

– Dosarele în care, prin hotărâri judecătorești irevocabile/definitive, instanțele de judecată s-au pronunțat cu privire la existența și întinderea dreptului, precum și la calitatea de persoană îndreptățită;

– Dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoane certificare de entități desemnate de statul român sau de alte state member ale Uniunii Europene ca supraviețuitoare ale Holocaustului;

– Dosarele în care propunerile de acordare de despăgubiri au fost formulate de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și minoritarilor naționale din România;

Până în prezent au fost analizate dosarele până la numărul 30.000/CC

Pentru a da posibilitatea persoanelor îndreptățite să estimeze perioada în care le va fi analizat dosarul, prezentăm în continuare numărul de dosare analizate până la numărul 50.000.

De la dosarul 30.001/CC la dosarul 40.000/CC:5.013 dosare;

De la dosarul 40.001/CC la dosarul 50.000/CC: 5.606 dosare;

Reamintim faptul că în prezent Direcția de aplicare a Legii nr.10/2001 are obligația să analizeze minim 700 de dosare pe lună.

În afara dosarelor analizate la ordine, sunt în lucru la Secretariatul C.N.C.I și dosare pentru care s-au formulat cereri de analizare cu prioritate de către persoanele cărora li s-au recunoscut existența și întinderea dreptului de proprietate prin hotărâri judecătorești și de către persoanele care au făcut dovadă că sunt supraviețuitoare ale Holocaustului.

După intrarea în vigoare a Legii nr.103/2016 (27.05.2016), au fost înregistrate 4.560 de cereri de analizare cu prioritate. Până în prezent au fost soluționate 2.694 de dosare pentru care s-a solicitat analizarea cu prioritate. La data de 11.03.2019, sunt în analiză alte 1.248 de dosare de acest tip, pentru care s-au formulat cereri până la data de 31.12.2018, inclusiv.

Până la sfârșitul lunii vor intra în analiză și dosarele pentru care s-a solicitat analizarea cu prioritate în perioada 01.01.2019-28.02.2019.

Precizăm că analizarea acestor dosare se face de către un serviciu create special în acest scop, în paralel cu analizarea dosarelor la ordine.”

The post Stadiul de soluționare a dosarelor la data de 11.03.2019, conform site-ului ANRP appeared first on REAL GRUP INVEST.

Hotărârea-Pilot pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Maria Atanasiu și alții v. României

Ionut Gheorghita — Tue, 29 Jan 2019 19:22:08 +0000

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, ce funcționează din anul 1949 și reunește toate statele cu tradiție democratică ale Uniunii Europene, precum și noii membrii din Centrul și Estul Europei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este o instanță internațională fondată în 1959 de Consiliul Europei, la 9 ani după adoptarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.

După căderea regimului comunist, statul român a adoptat o serie de legi în scopul reparării atingerilor aduse drepturilor de proprietate prin naționalizarea pe scară largă a imobilelor și a terenurilor agricole.

Rezumat hotărâre CEDO-Maria Atanasiu și alții v. România

Conform site-ului Hotărâri Cedo: “Încălcarea art.6, par.1 din Convenție. Lipsa de răspuns a autorităților administrative la cererile de restituire introduse în temeiul Legilor nr.112/1995 și nr.10/2001, la care se adaugă lipsa, în perioada menționată mai sus, a unei cai de atac, le-a făcut pe doamnele A. și P. să suporte o sarcină disproporționată, aducându-se astfel atingerea substanței înseși a dreptului lor de acces la instanță.

Încălcarea art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenție. Faptul că reclamantele nu au primit încă o despăgubire și nu au nicio garanție cu privire la data la care o vor putea primi, le-a impus o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor lor.

Aplicarea art.46 din Convenție în procedura hotărârilor-pilot, cu consecința suspendării pentru o perioadă de 18 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri a analizării tuturor cererilor rezultate din aceeași problematică generală, până când statul parât va lua măsurile care să garanteze protecția efectivă a drepturilor enunțate de art.6, par.1 din Convenție și art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenție.

Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului și Legea Nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 au consacrat principiul restituirii imobilelor naționalizate și al despăgubirii în cazurile în care restituirea nu mai era posibilă. Legea nr.112/1995 a înlăturat plafonarea despăgubirii, însă Legea nr.10/2001 a eliminat-o.

În ceea ce privește terenurile agricole, Legea Fondului Funciar nr.18/1991, Legea nr.169/1997 pentru modificarea și completarea Legii Fondului Funciar nr.18/1991 și Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 au majorat succesiv suprafața terenurilor susceptibile de a fi restituite. Ultima lege enumerată a dat dreptul la despăgubire pentru terenurile a căror restituire nu mai era posibilă.

Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, cât și unele măsuri adiacente a unificat procedurile administrative pentru restituirea bunurilor vizate de legile menționate mai sus. Conform unei estimări parțiale întocmite de Guvern, au fost înregistrate mai mult de două milioane de cereri formulate în temeiul legilor reparative, valoarea estimată pentru finanțarea despăgubirilor prevăzute de aceste legi ridicându-se la 21 miliarde de euro.

Cererea nr 30767/05 introdusă de Măria Atanasiu și Ileana Iuliana Poenaru

În anul 1950, în baza Decretului nr.92/1950, statul a naționalizat mai multe imobile ce îi aparțineau domnului A., soțul primei reclamante și tatăl celei de-a doua reclamante. Printre aceste imobile figura unul situat la nr.189 din Calea Dorobanților din București.

La data de 15 mai 1996, invocând prevederile Legii nr.112/1995, reclamantul A., a solicitat Comisiei Locale însărcinate cu aplicarea acestei legi să îi restituie imobilul. Solicitarea sa a rămas fără răspuns. La data de 25 octombrie 1996, reclamantul a decedat, iar reclamantele au fost recunoscute ca singurele moștenitoare.

Prin contracte încheiate în temeiul Legii nr.112/1995 societatea care administra imobilul le-a vândut chiriașilor cele nouă apartamente situate în imobil.

Printr-o acțiune introdusă la data de 15 noiembrie 1999, reclamantele au solicitat în fața instanțelor interne restituirea imobilului. Ele invocau prevederile de drept comun privitoare la respectarea dreptului de proprietate și susțineau că naționalizarea fusese ilegală în ceea ce îl privește pe domnul A. Ulterior, întemeindu-se pe o adresă a Primăriei București, prin care se susținea că 3 dintre apartamente nu fuseseră vândute, reclamantele și-au limitat cererea la această parte a imobilului.

Printr-o sentință din data de 24 martie 2000, judecătoria a admis acțiunea și a dispus restitituirea părții menționate mai sus a imobilului. Instanța a apreciat că imobilul fusese naționalizat ilegal din moment ce reclamanta A. nu făcea parte din categoriile sociale vizate de decretul de naționalizare și că, prin urmare, statul nu se putea prevala de un titlu de proprietate valabil. În urma apelului și apoi a recursului primăriei, această sentință a fost confirmată și a rămas irevocabilă.

Prin acțiuni în justiție separate, reclamantele au solicitat restituirea celorlalte apartamente. În total, ele au obținut 5 hotărâri irevocabile, și anume deciziile curții de apel din data de 1 iunie 2001, 19 mai 2004, 1 mai 2005, 5 mai 2005 și 30 octombrie 2007, care obligau cumpărătorii și autoritățile locale să le restituie 7 apartamente. Pentru un alt apartament, ele beneficiază de o hotărâre, încă susceptibilă de apel, pronunțată la data de 30 noiembrie 2009 de către tribunal, prin care autoritățile locale au fost obligate să le plătească o despăgubire. Ultimul apartament din imobil face obiectul prezenței cereri. Fiecare dintre hotărârile menționate mai sus era întemeiată pe constatarea nelegalității naționalizării imobilului.

De-a lungul timpului, Curtea europeană a Drepturilor Omului a adoptat mai multe hotărâri-pilot. Prin Hotărârea 12 octombrie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauză Maria Atanasiu și alții împotriva României. Motivul a fost încălcarea dispozițiilor art.6 alin.1 din Convenție de către instanțele românești, privind reclamantele Maria Atanasiu și Ileana Iuliana Poenaru.

De asemenea, Curtea a mai hotărât că s-a încălcat art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție și a obligat Statul român să ia toate măsurile care să garanteze protecția efectivă a drepturilor incălcate, stabilind un termen de 18 luni în care măsurile să fie puse în practică, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii pilot.”

The post Hotărârea-Pilot pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Maria Atanasiu și alții v. României appeared first on REAL GRUP INVEST.

Instituții publice în procesul de retrocedare-PMB

Ionut Gheorghita — Wed, 16 Jan 2019 10:52:29 +0000

Conform site-ului Primariei Municipiului Bucuresti, citam: “actele doveditoare necesare pentru completarea dosarelor administrative întocmite în baza Legii nr.10/2001, sunt:

– procură/contract de mandat/împuternicire avocațială, în original sau în copie legalizată (dacă este cazul);

– act(e) de proprietate autentificat(e), în copie legalizată sau act sub semnătură privată încheiat înainte de 6 septembrie 1950, copie legalizată ; În situaţia în care actul de proprietate este încheiat anterior anului 1940, se va depune şi proces verbal de Carte Funciară partea I-a, a II-a, a III-a , în copie legalizată. Dacă notificarea vizează un apartament construit de stat şi vândut notificatorului sau autorilor acestuia, actul de proprietate este compus din trei documente şi anume: contractul de construire în copie legalizată, contractul de împrumut în copie legalizată şi procesul verbal de predare– primire în copie legalizată; pentru creditele CEC contractate, se va face dovada achitării /neachitării creditului CEC;

– negaţii, în original, de la instituţiile de la care s-au solicitat acte, în cazul în care acestea nu deţin documentele solicitate;

– înscrisuri din care să reiasă descrierea construcţiilor (an construire, materiale, suprafeţe), în copie legalizată : autorizaţie de construire, fişa tehnică a imobilului. În situaţia în care, în cazul construcţiilor demolate, nu există înscrisuri care să descrie aceste imobile dar, există la dosar dovada că s-au făcut diligenţele necesare atât la arhivele naţionale, cât şi la consiliile locale şi la societăţile care au avut în administrare aceste imobile, iar acestea nu deţin astfel de informaţii (răspunsurile primite trebuie ataşate la dosar) se va depune o declaraţie autentificată cu privire la anul construirii, suprafaţa şi detaliile constructive ale imobilului notificat, declaraţie ce trebuie susţinută de declaraţiile a doi martori;

– raport de expertiză tehnică judiciară/extrajudiciară, întocmit de către o persoană autorizată, care să identifice imobilul notificat față de reperele actuale, în original sau în copie legalizată (după caz);

– situație urbanistică, în original sau în copie legalizată (în cazul terenurilor libere);

– acte juridice care atestă calitatea de moştenitor : certificat(e) de moştenitor sau certificat(e) de calitate de moştenitor, în copie legalizată, începând de la persoanele care figurează în actul de proprietate până la persoana care se pretinde îndreptăţită;

– acte de identitate valabile (B.I. / C.I./ paşaport) ale persoanelor care se pretind îndreptăţite, în copie xerox;

– acte de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces) ale autorilor notificatorilor, în copie xerox, testament(e) –dacă este cazul, în copie legalizată;

– declaraţii de notorietate autentificate, în original, în situaţia în care aceeaşi persoană figurează cu numele/ prenumele ortografiate diferit în documentele ataşate dosarului;

– în situaţia unui imobil notificat ce a fost deţinut în devălmăşie de către soţi şi dacă notificarea a fost formulată doar de către unul dintre soţi se va face dovada că aceştia mai sunt căsătoriţi (cu extras pentru uz oficial din registrul de căsătorii sau copie xerox de pe certificatul de căsătorie însoţit de declaraţie autentificată, în original, din care să rezulte că nu a fost desfăcută căsătoria);

– istoric de rol fiscal, în original sau în copie legalizată, emis de Direcţia de Impozite şi Taxe a sectorului pe raza căruia este situat imobilul, din care să rezulte că fostul proprietar a figurat înscris în evidenţele fiscale de la data dobândirii imobilului până la trecerea în proprietatea statului, cu indicarea datei şi motivului închiderii rolului , şi copie de pe dosarul fiscal;

– adresă emisă de fostul ICRAL de sector, în original sau în copie legalizată, din care să rezulte situaţia juridică (dovada preluării abuzive), situaţia despăgubirilor acordate şi încasate/neîncasate defalcat pentru teren/construcţie; pentru construcţiile existente (nedemolate) – se va depune şi situaţia locativă, emisă de: fostul ICRAL de sector, Administraţia Fondului Imobiliar şi SC Romconfort SA, original sau copie legalizată cu indicarea spaţiilor vândute/ închiriate/libere/ cu fişă de calcul şi copie de pe toate contractele încheiate în imobil;

– în cazul în care se constată, din adresa fostului ICRAL că nu s-au încasat despăgubiri, sau nu se cunoaşte dacă s-au încasat se va depune, declaraţie autentificată, în original, prin care persoana/persoanele care se consideră îndreptăţite declară pe propria răspundere că pentru imobilul respectiv nu s-au încasat despăgubiri la momentul trecerii în proprietatea statului şi totodată îşi asumă obligaţia rambursării acestora în cazul în care, ulterior acordării beneficiului legii, se constată şi se dovedeşte că totuşi s-au acordat despăgubiri;

– acte de preluare, în copie xerox (exemplu: decret cu anexa unde figurează imobilul, decizie, proces verbal de preluare, sentinţă);

– adresă în original sau în copie legalizată, emisă de Primăria de sector pe raza căruia este situat imobilul din care să reiasă dacă s-au formulat cereri în baza legilor fondului funciar şi stadiul de soluţionare a acestora; în situaţia în care cererile depuse în baza altor legi de reparaţie, ce privesc acelaşi imobil cu cel notificat, nu au fost soluţionate, şi se doreşte soluţionarea notificării formulată în baza Legii nr. 10/2001 se va depune declaraţie autentificată, original, prin care notificatorii renunţa la cererile depuse în baza altor legi de reparaţie, declaraţie ce va fi însoţită de dovada înregistrării la Primăria Sectorului pe raza căruia este situat imobilul;

– declaraţie autentificată dată pe propria răspundere, în original sau în copie legalizată, potrivit art. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, coroborat cu pct. 5.1, 5.2, 5.3 din HG nr. 250/2007, prin care notificatorii declară că nici ei şi nici ascendenţii lor, proprietari ai imobilului la data preluării, nu au făcut obiectul acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie şi totodată se obligă la restituirea imobilului sau, după caz, la plata de despăgubiri, în cazul constatării ulterioare a incidenţei prevederilor art. 5 din lege;

– toate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, în copie legalizată, în situaţia în care a existat proces pe rol care să privească imobilul notificat sau calitatea de moştenitor;

– în situaţia în care imobilul – construcţie nu a fost demolat, se va depune adresă emisă de Biroul analiză şi soluţionare petiţii legile proprietăţii din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, din care să rezulte dacă a fost formulată cerere în baza Legii nr. 112/1995, în original sau în copie legalizată; în situaţia în care a fost formulată o astfel de cerere, se va indica modalitatea de soluţionare şi se va anexa copie xerox de pe Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti; dacă prin HCGMB s-au acordat despăgubiri, se va depune adresă emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice din care să rezulte dacă despăgubirea a fost încasată, în ce sumă şi la ce dată;

– declaraţie autentificată, în original, din care să reiasă că dreptul pretins nu a fost reconstituit prin emiterea unui titlu de proprietate sau printr-o hotărâre judecătorească cât şi declaraţie în care se va menţiona dacă suprafaţa de teren atribuită, respectiv deţinută efectiv în una sau mai multe localităţi depăşeşte suprafaţa de 50 ha (în aplicarea art. 15 din Legea nr. 165/2013);

– în situația în care pentru imobilul notificat au fost depuse notificări/cereri și la alte instituții, stadiul de soluționare al acestora, în original sau în copie legalizată;

– orice alte înscrisuri pe care persoana/persoanele care se consideră îndreptăţite înţeleg să le folosească în dovedirea cererii. “

Sursa: www.pmb.ro

The post Instituții publice în procesul de retrocedare-PMB appeared first on REAL GRUP INVEST.

Instituții publice în procesul de retrocedare-AAAS

Ionut Gheorghita — Tue, 15 Jan 2019 08:49:46 +0000

Conform site-ului AAAS: “Este instituția românească de referință în domeniul administrării/vânzării acțiunilor statului și al valorificării creanțelor cu o experiență de peste 20 de ani. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este cea mai lungă prezență pe piață în calitate de administrator al activelor și intereselor economice ale statului roman, având cea mai mare experiență acumulată în diferite segmente decizionale pe acest domeniu.

Partener recunoscut de organismele internaționale și coordonator al programelor de restructurare, eficientizare și privatizare a activelor statului, AAAS are o contribuție esențială la maximizarea rezultatelor administrative intereselor economice ale statului. Autoritatea are atribuții în domeniul administrării – privatizării, postprivatizării și valorificării creanțelor, având, în prezent, 220 de angajați cu expertiză în zona juridică, insolvență, management și analiza financiară.

Prin Ordonanța de Urgență Nr.96/22.12.2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, trece în coordonarea ministrului economiei, schimbându-și denumirea în Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

În prezent, instituția este condusă de domnul Florian Daniel Geantă, numit prin decizia primului ministru, Nr. 221 din 02.03.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr 158/02.03.2017.

Inițial, instituția s-a numit Fondul Proprietății de Stat (FPS) și a fost înființată prin asumarea, în anul 1991, a acordului de împrumut cu Banca Mondială, intitulat “Împrumut pentru Asistență Tehnică și Importuri Critice”, care cuprindea condiționalități legate de dezvoltarea sectorului privat prin realizarea unei strategii și a unei legislații cu privire la stabilirea cadrului de privatizare a întreprinderilor de stat. Astfel, în baza acestui acord, firma de consultanță McKensey a realizat un studiu privind modalitatea de înființare atât a FPS – Fondului Proprietății de Stat, cât și a FPP-urilor (Fondurilor Proprietății Private-în prezent SIF). Fondul Proprietății de Stat 1992-2000.

În 2001 instituția și-a schimbat denumirea în Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Proprietății Statului (APAPS), conform Ordonanței de Urgență Nr. 296 din 30 decembrie 2000. Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului 2000-2004.

În anul 1998, ca urmare a condiționalităților FMI și ale Băncii Mondiale în relația cu Guvernul României, s-au create premisele înființării A.V.A.B – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, instituție specializată în preluarea și valorificarea creanțelor din sistemul bancar de stat (menționăm creditele neperformante din portofoliul bănci;pr Bancorex și Banca Agricolă).

Prin Hotărârea 1217 din 27 noiembrie 2001 s-a înființat Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, instituție de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. În ambele proiecte, FPS (APAPS)-AVAB, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au impus statului roman ca personalul din cele două instituții să fie specializat și cu expertiză. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare 2000-2004.

AVAS a fost înființată în baza OUG 23/2004, privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, fiind succesoare în drepturi a Fondului Proprietății de Stat, Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, AVAS se reorganizează prin comasarea prin absorție cu O.P.S.P.I – activitatea ca instituție în subordinea Ministerului Economiei. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului 2004-2012.”

The post Instituții publice în procesul de retrocedare-AAAS appeared first on REAL GRUP INVEST.

Instituții publice în procesul de retrocedare-ANRP

Ionut Gheorghita — Thu, 10 Jan 2019 07:21:09 +0000

Conform site-ului ANRP: “Instituția a fost înființată prin Hotărârea Guvernului Nr. 361 din aprilie 2005, ca organ de specialitate al administrației publice centrale fără personalitate juridică, în subordinea Cancelariei Primului Ministru. noua instituție a înglobat Autoritatea pentru urmărirea aplicării unitare a Legii Nr.10/2001, dar și personalul și activitatea Departamentului pentru aplicarea Legii Nr.9/1998, din cadrul Cancelariei Primului Ministru.

Ulterior, după modificările legislative aduse prin Legea Nr.247/2005 cadrului normativ care reglementează restituirea proprietăților preluate în mod abuziv de către regimul comunist, s-a impus modificarea și completarea Hotărârii Guvernului Nr.361/2005.

Astfel, prin Hotărârea de Guvern Nr. 240 din 16 februarie 2006, ANRP a primit atribuții suplimentare, precum cele de a coordona și controla aplicarea legislației din domeniul restituirii proprietății funciare de către instituțiile publice și comisiile de fond funciar sau de a asigura funcționarea Secretariatelor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și Comisiei Speciale de Retrocedare.

În 2007, prin Ordonanța de urgență a Guvernului Nr.15/2007, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a căpătat personalitate juridică și a trecut în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor.

În contextul modificărilor fundamentale aduse legilor de restituire a proprietăților, prin adoptarea Legii Nr.165/2013, a apărut din nou necesitatea reorganizării Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Astfel, prin Hotărârea de Guvern Nr. 572 din 30.07.2013 a fost abrogate HG. Nr.361/2005. Autoritatea a trecut din subordinea Ministerului de Finanțe în subordinea Guvernului și în coordonarea primului-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru.”

The post Instituții publice în procesul de retrocedare-ANRP appeared first on REAL GRUP INVEST.